+4064.100.200
  • Romania
  • English
  • French
  • German
Ne găsiți și pe:

Date generale

  • Acasa
  • Regiune
  • Date generale

Municipiul Dej este situat la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. În componenţa municipiului intră şi localităţile Şomcutul Mic, Ocna-Dejului şi Pintic.

Municipiul Dej are o suprafață de 1505 Ha de teren intravilan (20 ha parcuri, 56 ha zone verzi, 20 ha păduri) și o lungime a drumurilor de 135 km, din care modernizați sunt 64.

Demografie
Populaţia stabilă a municipiului este, după ultimul recensământ din 2011, de 33.497 locuitori, fiind al treilea oraș ca mărime din județul Cluj.

Obiective turistice
- Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.
- Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ştefan".
- Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul al XVIII-lea (în jurul anului 1716).
- Biserica Ortodoxă "Sf. Gheorghe", ridicată în 1776.
- Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
- Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea.
- Clădirea fostei Primării.
- Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.
- Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
- Casa memorială Teodor Mihali.
- Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
- Parcul Balnear Toroc.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici au existat, amenajate până prin anii 80 ai secolului al XX-lea, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

Personalităţi
- Pápai Páriz Ferenc (1649-1716) - medic, profesor şi scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă şi în limba română, şi al unui dicţionar latino-maghiar.
- Medgyes Lajos (1817-1894) - preot la Dej, scriitor. A publicat volumul de versuri "Lira Transilvana".
- Kádár Jószef (1851-1939) - profesor şi istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în şapte volume (1900-1905).
- Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înfiinţează Institutul de Credit şi Economii "Someşana". Director al Despărţământului Astrei şi membru marcant al conducerii Partidului Naţional Român.
- Ştefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) şi avocat la Arad. Fruntaş al Partidului Naţional Român. Apărător al memorandiştilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea şi desfăşurarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România.
- Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină şi membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiţiei şi pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Preşedinte al Camerei Deputaţior (1918). A participat la Conferinţa de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).
- Guilelm Şorban (1872-1923) - jurist şi compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale şi vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeţi clasici români.
- Liviu Micşa - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi preşedinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Participă ca delegat al Dejului la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.
- Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureşanu". Docent la Universitatea din Cluj şi profesor la Academia Teologică Unită din Cluj şi la Academia Romano-Catolică din Timişoara. Preşedinte al Despărțământului Dej al ASTREI.
- Aurel Pavel Bănuţ (1887-1970) - în 1902 a înfiinţat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al judeţului Someş (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înfiinţează la Dej o şcoală ţărănească (1931).
- George Mânzat (1888-1958). Profesor şi senator de Someş în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someşul". Preşedinte al Despărțământului Dej al ASTREI. A publicat Monografia oraşului Dej.
- Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar şi apoi prim-pretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar şi viceprefect al judeţului Someş, apoi primar al oraşului.
- Victor Cheresteșiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din Bucureşti, director adjunct al Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj.
- Aurel Gr. Zegreanu (1905-1979) - preşedinte de tribunal, procuror şef al județului Arad. Primar al oraşului Dej (1937-1938) şi preşedinte al Comitetului interimar al judeţului Someş. Membru al Asociaţiei Scriitorilor din Ardeal.
- Virginia Drăgoi (1907-1997) - actriţă la Teatrul Naţional din Cluj.
- Iosif Batiu (1913-2000) - profesor la şcoala "Mihai Eminescu" din Dej. A fost decorat cu "Coroana României" şi "Steaua României".
- Clement Barbu - avocat şi prefect al judeţului Solnoc-Dăbâca (1919-1920). Este primul preşedinte al Eforiei şcolilor din Dej.
- Gheorghe Siminel (1927-1990) - activitate în domeniul ontologiei, logicii, matematicii şi fizicii. Membru fondator al Seminarului de cercetări interdisciplinare din Dej şi membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
- Gheorghe Isa (1930-2001) - profesor la Liceul nr. 2 din Dej, membru al Societăţii de Ştiinţe Biologice din România.
- Emil Lazar (1935-2002) - profesor de limba şi literatura romană, director al Muzeului municipal de istorie din Dej (1975-1998), publicist.
- Racz Gyozo (1935-1989) - conferenţiar univ. doctor, scriitor, redactor-şef al revistei "Korunk".
- Octavian Gr. Zegreanu (1938-2004) - biolog la Clinica de Boli Profesionale, şef de laborator la Spitalul Clinic judeţean Cluj. Membru al Uniunii Scriitorilor.
- Radu Săplăcan (1948-2000) - scriitor şi publicist, redactor la Radio Cluj.
- Dan Felician Mârza (1948-2002) - profesor şi director la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu", preşedintele Subfilialei Dej al Societăţii de Ştiinţe Filologice, preşedintele Despărțământului "Dr. Teodor Mihali" al ASTREI Dej, redactor-şef la publicaţiile "Gazeta Someşana", "Confluenţe Dejene", "Astra Dejeană".

Sursa: www.primariadej.ro

Cauta

Find more about Weather in Dej, RO
pret-benzina.ro

Trafic web

ROMÂNIA
JUDEŢUL CLUJ
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DEJ
Str. 1 Mai nr. 2, Dej

Telefon: +40 264 211 790
Fax +40 264 223.260
Adresa email: primaria@dej.ro

Abonati-va la newsletter
CAPTCHA Image [ Different Image ]

Pentru cele mai noi informatii.

www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro

Copyright 2015. UAT Dej