+40 364 149 715
  • Romania
  • English
  • French
  • German
Ne găsiți și pe:

Resurse turistice naturale

Valea Someșului reprezintă limita dintre Câmpia deluroasă a Transilvaniei (bogată regiune agricolă), și Podișul Someșan care reprezintă partea de Nord a Depresiunii Transilvaniei, fiind delimitat spre exterior de un șir de măguri cristaline, dar și cu zone joase precum Țara Lăpușului.

Denumirea râului Someş vine din cuvântul dac Samus, printre semnificaţiile găsite de istorici se numără adjectivele „agitat“, „învolburat“, „amestecat“. Râul a stat la baza dezvoltării a numeroase aşezări din Ardeal, mai ales că până la începutul secolului trecut din apele Someşului Mare se scotea aur prin spălarea nisipului. Potrivit istoricilor, multe zone din Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a strămoşilor noştri.

În Evul Mediu, Someşul a cunoscut, alături de alte râuri din Transilvania, un trafic destul de aglomerat, când pe râu în jos pluteau diferite ambarcaţiuni, încărcate cu tot felul de mărfuri, în special sare, transportul pe apă fiind unul extrem de ieftin şi relativ mai sigur decât cel pe uscat.

În perioada interbelică, numele Someş l-a purtat un judeţ aflat în Transilvaniei, care se întindea pe o suprafaţă de 3.965 km². Judeţul avea 2 oraşe – Dej (care era şi capitala) şi Gherla, plus 261 de sate. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Someș a fost de 236.393 locuitori. Acesta avea un pronunţat caracter agricol. O industrie cu caracter mai ales alimentar a înflorit în jurul Dejului şi Becleanului. Au existat intense exploatări de sare şi de aur, proprietăţi ale Statului. Centrele comerciale erau la Dej, Gherla şi Beclean. În prezent Someșul este al cincilea râu ca marime și debit din  România . Are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României.

Bazinul hidrografic al Someșului se formează prin unirea Someșului Mare ,care izvorăște din  Munții Rodnei , curge spre sud-vest si se varsă în  Tisa , pe teritoriul  Ungariei și Someșul Mic (format prin confluența  Someșului Rece  cu  Someșul Cald ) având izvorul în  Munții Apuseni. Cele două Someșuri se unesc pe teritoriul comunei  Mica , la circa 4 km în  amonte  de Municipiul  Dej. La aproximativ 1,2 km de confluența celor două râuri, a fost ridicat un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativ 3 km. Râul Someș drenează un bazin hidrografic de 15740 km², cuprinzând 403 cursuri de apă cu o lungime totală de 5528 km, adică 7% din lungimea totală pe țară. Afluenții cu aport hidrologic semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș. Pentru prevenirea inundațiilor, râul Someș este îndiguit în cursul inferior.

În perioada 12-19 mai 1970, din cauza ploilor abundente, râul Someș la Dej a înregistrat un debit de 2300 m³/s, în comparație cu debitul mediu multianual de 75,2 m³/s, iar creșterea nivelului apei a ajuns la 4,80 m față de normal acestea ducând la inundații catastrofale. După acest eveniment au fost efectuate o serie de lucrări de protecție împotriva inundațiilor în lungl Someșului. Pe raza municipiului Dej au fost ridicate diguri corespunzătoare ,iar partea de vărsare a Văii Salcă, care străbătea partea centrală a orașului, ia fost modificat cursul și s-au realizat lucrări de îndiguire a văii cu zid înalt din beton pentru a se evita inundarea orașului prin refularea apei din Someș, în momentul când nivelul râului crește.



  • image description
    Someșul Mare
  • image description
    Someșul mic

Cauta

Find more about Weather in Dej, RO
pret-benzina.ro

Trafic web

ROMÂNIA
JUDEŢUL CLUJ
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DEJ
Str. 1 Mai nr. 2, Dej

Telefon: +40 364/ 149 715
Adresa email: cniptdej@gmail.com

Abonati-va la newsletter
CAPTCHA Image [ Different Image ]

Pentru cele mai noi informatii.

www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro

Copyright 2015 - 2018. UAT Dej