+40 364 149 715
  • Romania
  • English
  • French
  • German
Ne găsiți și pe:

Activitati recreationale

  • Acasa
  • Informatii utile
  • Activitati recreationale

1. Muntele Mare – Băișoara
POSIBILITĂŢI DE PRACTICARE A SPORTURILOR MONTANE ŞI A DIVERSELOR FORME DE TURISM

SCHI. Schiul alpin se practică mai ales în staţiunea Băişoara, care a fost creată chiar în acest scop. Sezonul de schi începe de regulă la sfârşitul lunii decembrie şi ţine până la mijlocul lunii martie, dar pe pantele de pe Buscat se schiază până în mai. Staţiunea dispune de un teleschi funcţional, de 1035 m lungime şi 247 m diferenţă de nivel şi de un altul neutilizat. În trecut au existat mai multe baby-schiuri. Sunt 6 pârtii de schi, de calitate diferită, şi anume: Pârtia Mare, Pârtia Nouă, Pârtia de Slalom (numită curent "Pârtia de special"), Pârtia Pionierul (iluminată, dar închisă publicului), Pârtia Constructorul şi Pârtia Militarilor. În trecut a mai existat şi Pârtia Iancului, în prezent ocupată cu case de vacanţă. Dintre toate pârtiile, numai Pârtia Mare este folosită regulat şi intensiv. Se organizează destul de numeroase competiţii de schi, inclusiv de tip "open".

Recent a apărut snowboarding-ul. Există o pârtie de săniuş naturală. În zonă sunt bune posibilităţi de schi de tură şi de schi fond, dar nu există încă o pârtie amenajată în acest scop.

Schi de variantă. Tot mai mulţi iubitori ai Băişorii, sătui de aglomeraţia pârtiilor, îşi iau schiurile în spinare şi pornesc spre înălţimi. Cea mai îndrăgită ţintă este vârful Buscat, pe care se poate schia pe partea superioară a "pârtiei noi", unde zăpada se păstrează până în mai, pe pantele dinspre Buhuia şi dinspre Şesul Cald. Ceva mai depărtate sunt vârfurile Muntele Mare şi Pietrele Mărunte. Masivul Muntele Mare se pretează însă în mod deosebit la schi de tură (turism pe schiuri), practic toate traseele de drumeţie fiind uşor accesibile cu echipament adecvat.

DRUMEŢIE. Staţiunea Băişoara este placa turnantă a turismului montan în masivul Gilău - Muntele Mare, fiind totodată situată pe axa strategică de circulaţie turistică reprezentată de creasta principală a nordului Munţilor Apuseni. Zona se pretează atât pentru plimbări şi circuite scurte în împrejurimile staţiunii Băişoara, cât şi pentru ture mai lungi, de o zi sau mai multe, în circuit sau de traversare a masivului. Timpii de mers sunt calculaţi pentru un drumeţ mediu antrenat, purtând rucsac mare, adică pentru o viteză de 4 km/ h pe teren plat, şi nu include pauzele mai lungi. Cei bine antrenaţi şi fără bagaj mare pot parcurge traseele într-un timp mai redus.
Posibilităţile de turism pedestru sunt practic nelimitate, cu excepţia zonei rezervaţiei Scăriţa - Belioara, traseele de drumeţie se desfăşoară pe drumuri şi poteci late, cu pantă mică şi grad redus de dificultate. De reținut: în zona înaltă, în pădure, zăpada se păstrează până la sfârşitul lunii mai, creând condiţii asemănătoare turelor de iarnă şi făcând dificilă şi lentă parcurgerea traseelor turistice.

ALPINISM. Posibilităţi de practicare a alpinismului/ escaladei sportive se găsesc pe abrupturile de la Scăriţa - Belioara şi în Cheile Poşegii, mai puţin în Cheile Runcului şi aproape deloc în Cheile Ocolişelului şi Cheile Pociovaliştei. Câteva pitoane există şi în defileul Someşului Rece. În pereţii de la Scăriţa există mai multe trasee pitonate, unele de gradul 5, dar ele sunt extrem de rar parcurse de căţărători.

SPEOLOGIE. Există posibilităţi în zona Scăriţa, unde există nenumărate grote şi mai multe peşteri, inclusiv fenomene spectaculoase cum este Coşul Boului, o imensă grotă, cu un portal de peste 60 m înălţime, cu tavanul străpuns de o gaură circulară cu diametrul de zeci de metri. Peşteri se găsesc şi în Cheile Runcului, ca de exemplu Peştera de la Runc, cu o lungime cartată de 378 m şi o denivelare de 63 m.

PARAPANTĂ. Se practică iarna pe pârtiile din staţiune, precum şi tot timpul anului pe versanţii Văii Vadului, la Scăriţa - Belioara, pe Vârfuiata (aproape de Ocoliş) şi în zona Cetăţii Lita, ultimele două zone fiind printre cele mai prielnice (şi frecventate) din nordul Munţilor Apuseni.

TURISM DE IARNĂ. Drumeţia în condiţii de zăpadă, cu excepţia traseului sat Muntele Băişorii - staţiunea Băişoara - Şesul Cald şi a potecilor din imediata vecinătate a staţiunii Muntele Băişorii şi a cătunelor din munte, este recomandată numai celor bine echipaţi, antrenaţi, experimentaţi şi având printre ei un bun cunoscător al masivului, mai ales dacă se aventurează spre zona înaltă. Muntele Mare este departe de sălbăticia şi caracterul alpin al crestei Făgăraşului, Retezatului, Parângului, Pietrei Craiului sau Munţilor Rodnei iarna, dar în perioada decembrie - aprilie marcajele sunt de puţin folos, drumurile şi potecile nu se disting, iar viscolul şi ceaţa pot apărea oricând, "din senin", creând probleme nebănuite. În zona Scăriţa, avalanşele sunt frecvente. Traseul triunghi albastru este interzis iarna. Pentru turele de iarnă se recomandă schiuri sau rachete de zăpadă.

2. Parcul balnear Toroc
Parcul balnear Toroc oferă o alternativă avantajoasă din punct de vedere economic la petrecerea unui concediu sau a unui week-end în condiţii optime. Situat în municipiul Dej, într-o zonă cu un peisaj deosebit de atrăgător, parcul dispune de:
- lac cu apă sărată în suprafaţă de 1600 mp
- piscine exterioare cu apă dulce pentru copii şi adulţi
- plajă de nisip amenajată cu şezlonguri, măsuţe şi umbrele
- plajă de iarbă
- locuri de joacă pentru copii
- piscine interioare pentru adulţi şi copii funcţionale tot timpul anului
- căzi de hidromasaj cu apă sărată încălzită
- saună umedă cu cromoterapie
- parcare auto
- terenuri de fotbal, tenis, volei, baschet
- teren de fotbal acoperit, cu gazon artificial
- terasă - restaurant cu bar şi diferite sortimente de mâncăruri şi băuturi
- garderobă, vestiare, dulap de valori

Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Abonamentul pe o lună de zile costă 80 de lei şi este valabil de luni până vineri. Tot de luni până vineri, după ora 16.00, tariful este de 5 lei.
Programul estival (15 iunie - 30 septembrie) este de la ora 8.00 şi până la ora 20.00. În extrasezon (30 septembrie - 15 iunie) programul este următorul: luni 12.00 - 20.00, marţi - duminică: 10.00 - 20.00.

Adresa: Dej, strada Albastrelelor, nr. 3
E-mail: primaria@dej.ro
Website: http://www.primariadej.ro/ParcBalnearToroc/tabid/179/Default.aspx
Telefon: 0264/ 206.352, 0731.497.833

3. Parcul Naţional Cheile Turzii
Cheile Turzii reprezintă o rezervație naturală protejată, de-a lungul Văii Hășdate. Se află la 6 km de Turda si se întind pe o lungime de 3.5 km, ocupând o suprafață de 324 de hectare. Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie, cu stânci înalte şi abrupte, creste ascuţite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotişuri, arcade etc. Conţine peste 1.000 de specii de plante şi animale protejate - unele reprezentând elemente rare, ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.

4. Pescuit - Comuna Țaga
Pe teritoriul comunei Țaga sunt situate lacuri întinse pe suprafețe de peste 250 ha, cu folosință piscicolă și de agrement, în imediata apropiere a intravilanului localităților. Astfel, iazul Țaga Mare are 111.50 ha, eleșteul Țaga Mică - 21.46 ha, Eleșteele Nasal - 14. 77 ha, iazul Nasal - aprox. 20 ha, iar iazul Sîntejude - 38.11 ha.
Teritoriul comunei este străbătut de drumul județean DJ 109C Cămăraș - Gherla, drum care face legatura între drumurile naționale Apahida - Reghin și DN Cluj - Gherla - Dej.

Pentru mai multe informații, puteți contacta Primaria comunei Țaga:
Adresa: str. Principala nr. 23
Telefon/ fax: 0264/ 248 601, 0264/ 248 701
Website: www.e-primarii.ro/primaria-taga/

5. Salina Ocna Dej
Salina Ocna Dej este și în prezent exploatată, însa o parte din ea a fost amenajată în scopuri turistice și medicale. Accesul în mină se realizează prin intermediul unor microbuze, special puse la dispoziție pentru turiștii care vor să viziteze mina sau să urmeze un anumit tratament în interiorul ei. Intrarea în salină se face printr-un sistem special amenajat pentru ca aerul cald să nu pătrundă în interior.
Aflată la o adâncime de aproximativ 80 de metri, salina cuprinde o bază de agrement unde au fost amenajate diverse facilități pentru turiștii care vor să își petreacă timpul aici într-un mod plăcut. Există în interiorul salinei spații speciale pentru servirea mesei, leagăne, balansoare, tobogane și chiar un teren de fotbal. O atracție turistică importantă din Salina Ocna Dej este și biserica ridicată aici în anul 2000, după o arhitectură bizantină, cu detalii și ornamente sculptate în sare. Detaliile arhitecturale sunt influențate în cea mai mare măsură de opera lui Brâncuși, iar catapeteasma bisericii urmează modelul tradițional fiind sculptată în lemn de tei.
Recunoscută ca un spațiu propice pentru relaxare, salina atrage multi turiști nu numai datorită amenajării interioare, ci și datorită faptului că reprezintă un loc de tratament foarte benefic și eficient.

Vizitarea Bazei Turistice se face numai cu programare solicitată în prealabil cu 48 de ore la tel. 0264/ 213 206, interior 107, între orele 9.00 – 11.00

Program de vizitare:
Luni - Vineri: 09:00 - 11:00
Sâmbată – Duminică: Închis

Tarife de vizitare - baza turistică:
Intrare adulţi – 20 lei
Intrare copii – 10 lei

Adresa: str. Salinei, nr. 6, cod 405201, loc. Dej, jud. Cluj, România
Web: salinaocnadej.ro
E-mail: salina@salinaocnadej.ro

6. Staţiunea Băile Sărate Turda
Stațiunea balneoclimaterică sezonieră de interes local Turda funcționează sub numele de Băile sărate Turda și se află la 4 km de centrul orașului Turda. Aceasta este cunoscută ca și microstațiune balneară încă din 1837, dar amenajarea sa în forma actuală datează din perioada interbelică.

Exploatarea sării în apropiere de orașul Turda, împreună cu procesele de carstificare a masivului de sare și alunecările de teren au favorizat în timp formarea unor lacuri pe locul fostelor ocne de sare, lacuri ce sunt folosite în zilele noastre de către populație în scopuri terapeutice sau pentru agrement. Băile sărate Turda beneficiază de un climat cu temperaturi medii anuale de 9 grade Celsius și temperaturi medii în luna iulie de 20 de grade Celsius, iar precipitațiile nu depășesc 600 mm anual. Un alt factor important de cură este reprezentat de apele minerale clorurate și sodice cu o concentrație mare (225 mg/l) care provin din lacurile sărate aflate în stațiune, de asemenea se utilizează și nămolul terapeutic ce se află sub stratul de aluviuni.
La Băile sărate Turda se tratează afecțiunile reumatismale degenerative și abarticulare (artroze, spondiloze, tendinoze), afecțiuni neurologice periferice (sechele după polioneuropatii, pareze), afecțiuni ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite), afecțiuni dermatologice (psoriazis), stăari posttraumatice (după entorse, fracturi, luxații).

Tarife - Ștrand Durgău
Adulți - 10 lei/ zi
Copii, elevi, studenți - 5 lei/ zi
Pensionari - 5 lei/ zi
Copii sub 3 ani - gratuit
Tarif unic dupa ora 17.00 - 5 lei

7. Băile Băiţa
Stațiunea balneoclimaterică Băile Băița este o destinație de vacanță din regiunea județului Cluj, fiind localizată la numai 1 km distanță de Gherla și la aproximativ 43 km de reședința județului, orașul Cluj Napoca. Din punct de vedere geografic, această stațiune se găsește la altitudinea de 257 metri, într-o zonă colinară a Dealurilor Dejului. Cei care doresc să ajungă în această stațiune, fie pentru tratament, fie din diverse alte motive, trebuie să știe că pot ajunge la Băița urmând traseul drumului național DN1 C, fie din Cluj – Napoca, fie din Gherla.
Apele sărate și sulfurose ale zonei au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, cele două izvoare minerale hipotermale care se găsesc la Băile Băița fiind recomandate în special celor ce suferă de boli de piele sau boli reumatice. În tratarea diverselor afecțiuni de acest fel, precum și a celor neurologice, cum ar fi parezele ușoare, un important avantaj este reprezentat de proprietățile apelor slab clorurate, slab sulfuroase și hipotone existente în stațiune. Băile Băița beneficiază de instalații pentru băi calde și bazine cu apa minerală în aer liber.

8. Cheile Baciului
Cheile Baciului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cluj Napoca. Aria naturală protejată, cu o suprafață de 3 ha, se află în nordul Pădurii Hoia și este străbătută de pâraiele Valea Lungă și Valea Popești. Rezervația naturală reprezintă o zonă de chei săpate în calcare eocene, cu o deosebită importanță geologică (stâncării), paleontologică (depozite fosilifere) și botanică (păduri în amestec, ierburi, vegetație de stâncă).

9. Staţiunea Băişoara
Staţiunea este situată la obârşia pârâului Gera (izvor al văii Ierţa), pe culmile ce pleacă spre est din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Băişoara (jud.Cluj), la 46 de grade şi 32 de minute latitudine nordică şi 23 de grade şi 19 minute longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 1200 şi 1400 m. Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii şi spre zări mai depărtate, în condiţii de vizibilitate bună putându-se admira munţii Maramureşului, Ţibleş, Rodnei, Călimani şi Făgăraş, iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Munţii Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe cer senin şi Şureanul, Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.

Căi de acces:
În staţiune se ajunge pe un drum modernizat, ce se desprinde din DJ 107M în Băişoara şi urcă 10 km pe valea Ierţa până în satul Muntele Băişorii, apoi încă 8 km până în staţiune. (Distanţă Cluj-Napoca - staţiune: 60 km). Din staţiune mai pleacă trei drumuri nemodernizate: unul coboară în valea Vadului, unul urcă până pe Vf. Muntele Mare (1826 m, al treilea ca înălţime din Apuseni) şi unul coboară în Muntele Băişorii pe pârâul Crinţului. Afluxul turistic este mare, în special iarna şi la sfârşit de săptămână. Accesul obişnuit se face dinspre Cluj-Napoca sau Turda cu automobilul sau cu autobuze până în satul Muntele Băişorii, apoi pe jos 45 de minute sau cu mașini de ocazie. Iarna există autobuze până în staţiune.
Se pot practica diverse sporturi şi jocuri, baza rămâne însă pe sporturile montane, pentru practicarea cărora există în zonă vaste posibilităţi, în special pentru drumeţie, schi alpin, schi de tură, ciclism montan, parapantă, în mai mică măsură schi fond, alpinism şi speologie.

10. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
Muzeul de Artă din Cluj posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi europeană: pictură, grafică şi artă decorativă (secolele XV-XX).
Înfiinţat în anul 1951, muzeul a beneficiat, încă de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec". De numele lui Virgil Cioflec (1876-1948), autor al unor monografii de referinţă dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu (1925), precum şi al unor scrieri despre arta pertinente publicate în presa vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate pentru viaţa Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă românească, Universităţii Clujene (1929-1930). Deschidrea către public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemnă, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul de Artă Cluj.

Program de vizitare:
Miercuri - duminică: 10.00 - 17.00

Tarife:
1. Intrare în expoziţia permanentă 8 lei
a) tarife reduse cu 75% - 2 lei (pentru elevi şi studenţi, pentru adulţi cu handicap mediu şi uşor şi pentru preşcolari;
b) tarife reduse cu 50% - 4 lei (pentru pensionari)
c) tarife reduse cu 25% - 6 lei (pentru grupurilor de vizitatori în număr de minim 10 persoane)

2. Intrare în expoziţii temporare – 6 lei
a) tarife reduse cu 75% - 1,50 lei (pentru elevi şi studenţi, pentru adulţi cu handicap mediu şi uşor şi pentru preşcolari;
b) tarife reduse cu 50% - 3 lei (pentru pensionari)
c) tarife reduse cu 25% - 4,5 lei (pentru grupurilor de vizitatori în număr de minim 10 persoane)

3. Intrare în 3 expoziţii la alegere inclusiv expoziţia permanentă – 15 lei
a) tarife reduse cu 75% - 3,75 lei (pentru elevi şi studenţi, pentru adulţi cu handicap mediu şi uşor şi pentru preşcolari;
b) tarife reduse cu 50% - 7,50 lei (pentru pensionari)
c) tarife reduse cu 25% - 11,25 lei (pentru grupurilor de vizitatori în număr de minim 10 persoane)

Adresa: Piaţa Unirii nr. 30, cod 400098, Cluj Napoca
Tel/ fax: 0264 596 952, 596 953, 0753 066 791
Website: www.macluj.ro
Email: info.muzeu@macluj.ro, macn@cluj.astral.ro

11. Muzeul Municipal Dej
Muzeul Municipal Dej funcţionează într-o clădire din centrul istoric al municipiului Dej, fiind aşezat în piaţa centrală - Piaţa Bobâlna. Clădirea a fost construită în anul 1860 de arhitectul Grigore Pongracz, iar proprietarul clădirii a fost baronul Naláczi Carol. Destinaţia iniţială a fost aceea de Restaurant şi Hotel "Lemnul Verde", în perioada interbelică îşi schimbă denumirea în Restaurant şi Hotel "Europa". După al doilea război mondial intră în proprietatea statului şi îşi păstrează profilul cu noi denumiri: "Drapelul Roşu" şi mai târziu "Someşul". În anul 1997 muzeul a fost evacuat din localul unde funcţiona - Claustrul Mănăstirii Franciscane - şi printr-o hotărâre a Consiliului Local Dej i se atribuie această clădire. În 1899 membrii "Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca" pun bazele unei colecţii muzeale care cuprinde 3.791 piese de arheologie, artă, etnografie etc., pe lângă Liceul de Stat din Dej. În 1900, în urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor, s-a dispus desfiinţarea acesteia din cauza condiţiilor necorespunzătoare de întreţinere şi funcţionare. Până în 1904 materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Belle-Arte din Budapesta. În 1925 Consiliul oraşului a luat hotărârea de a pune bazele unui mic muzeu comunal, iar în 1932 este semnat "Regulamentul Muzeului şi Bibliotecii Oraşului Dej". La 8 septembrie 1940 oraşul a fost invadat de horttyşti, care au devastat muzeul, iar directorul Liviu Deac este forţat să se refugieze. La întoarcerea lui, în 1944, încearcă să recupereze resturile risipite ale muzeului, dar autorităţile kominterniste ard o parte din patrimoniul muzeistic şi de carte veche. În 1952 - 1953 patrimoniul este mutat la parterul Prefecturii (în actualul edificiu al Primăriei). În 1968 muzeul ajunge de rang municipal şi reuşeşte să se extindă în clădirea vechii Primării, dar în 1974, în condiţii de totală insecuritate, i se impune să se mute în alt spaţiu, în demisolul igrasios al Claustrului franciscan. Colecţia de artă plastică şi decorativă cuprinde picturi şi sculpturi realizate de studenţii Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, ele fiind donate muzeului în anul 1971, prin grija prof. univ. dr. Raoul Şorban. Colecţia de arheologie cuprinde descoperiri arheologice realizate pe teritoriul municipiului Dej, dar şi în împrejurimile oraşului. Piesele descoperite pot fi clasificate în funcţie de epoca cărora aparţin după cum urmează: preistorie - din această perioadă au fost descoperite şi se află în muzeu mai multe piese litice (lame din silex, topoare din piatră cioplită sau şlefuită, dălţi şi răzuitoare din piatră, brăzdare de plug, greutăţi din piatră, mojar şi piuliţă din piatră), fragmente de vase ceramice, greutăţi din ceramică şi alte ustensile din os sau corn. O categorie aparte o constituie resturile fosile ale unor mamuţi: defense, molari şi oase. Epoca bronzului este bine reprezentată în colecţia muzeului şi are în inventar diferite piese de bronz: topoare de diferite tipuri şi mărimi, seceri, lame de cuţit, brăţări simple sau spiralate, inele, verigi, vârfuri de lance, piese de harnaşament şi chiar material brut neprelucrat (cocă de bronz). Alte descoperiri din epoca bronzului costau din fragmente de vase din ceramică şi greutăţi din ceramică pentru războiul de ţesut. Din perioada clasică (daco-romană) se păstrează în muzeu vase ceramice, urne funerare, obiecte şi unelte din fier. Cele mai multe piese le reprezintă inscripţiile romane (altare votive sau funerare), fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aducţiunea apei, fragmente ceramice, opaiţe, arme, monezi şi alte obiecte. Toate aceste piese au fost descoperite în castrul roman de Căşeiu - Samum, aflat la 6 Km de Dej. Epoca prefeudală este mai slab reprezentată din cauza lipsei unei cercetări arheologice sistematice în zona Dejului. Totuşi există descoperiri izolate importante, ar fi de amintit opaiţul de bronz cu însemne creştine (crucea şi porumbelul - simbolul Sfântului Duh), datat în secolul al IV-lea, acesta se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti Colecţia de istorie cuprinde mai multe categorii de obiecte muzeistice: steme şi blazoane nobiliare sculptate în piatră, arme şi echipament militar (săbii, iatagane, vârfuri de lance, halebarde, flinte, puşti, pistoale, căşti, lăzi de campanie etc.) din diferite perioade istorice, lăzi de breaslă, unelte ale meşterilor, steaguri, ştampile şi convocatoare de breaslă, vase din ceramică, documente istorice originale sau fotocopiate, cărţi vechi scrise în limba slavonă, latină, maghiară şi germană. Colecţia de ştiinţă şi tehnică în cadrul muzeului există o secţie destinată istoriei mineritului - exploatarea sării de la Ocna Dej. Aici pot fi văzute unelte medievale ale minerilor, o balanţă veghe de cântărit sarea, o roabă din lemn pentru transportul sării, un scripete pentru urcat sarea la suprafaţă, lămpi ale minerilor cu petrol, machete ale unor utilaje contemporane, documente fotocopiate care atestă privilegiile primite de mineri de la regii şi principii maghiari, imagini din salină. O secţiune bine reprezentată în cadrul muzeului o reprezintă colecţia numismatică care numără peste 2.000 de monede, din perioade diferite (secolele XIV - XX). O descoperire aparte, aflată in muzeu, o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireş (în apropierea Dejului), format din 30 de monede de argint. Colecţia iconografică este formată din icoane vechi pictate pe lemn din secolele XVIII - XIX. Ele redau reprezentări ale unor Sfinţi, Iisus Hristos în diferite ipostaze, Fecioara Maria şi alte scene biblice. În Galeria de artă, inaugurată la 4 martie 1972, se organizează expoziţii temporare, în special de artă plastică contemporană.

Programul muzeului este:
Luni - Vineri: 09.00 - 15.00

Tarife:
Adulți - 2 lei
Copii, elevi, studenți - 1,5 lei

Adresă: Dej, Piața Bobâlna nr. 2, jud. Cluj, cod 405200
Telefon: 0264/ 212.525
E-mail: muzeul_dej@yahoo.com
https://www.facebook.com/muzeuldej.muzeul

12. Drumeție
Există o multitudine de trasee turistice marcate și nemarcate. Mai jos sunt doar câteva din aceste trasee. Traseele au fost documentate de către membri ai Clubului de Cicloturism "Napoca", Cluj-Napoca (www.ccn.ro).

1. Băișoara - Ghețarul de la Scărișoara
2. Băișoara - Lupșa
3. Băișoara - Rezervația Scărița Belioara - Ocoliș
4. Stațiunea Băișoara - Satul Băișoara
5. Stațiunea Băișoara - Cabana Muntele Filii

13. Ciclism montan
Zona este excelentă pentru practicarea ciclismului montan. Toate drumurile forestiere și traseele de drumeție se pretează, cu câteva rare excepții, la parcurgerea cu bicicleta de munte.



    Cauta

    Find more about Weather in Dej, RO
    pret-benzina.ro

    Trafic web

    ROMÂNIA
    JUDEŢUL CLUJ
    PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DEJ
    Str. 1 Mai nr. 2, Dej

    Telefon: +40 364/ 149 715
    Adresa email: cniptdej@gmail.com

    Abonati-va la newsletter
    CAPTCHA Image [ Different Image ]

    Pentru cele mai noi informatii.

    www.inforegio.ro
    Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
    Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
    Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro

    Copyright 2015 - 2017. UAT Dej